Masa de Paști la Alte Popoare și Superstiții Românești de Paști

Ne pregătim deja, prin post în acest moment, pentru una dintre cele mai importante și senine sărbători de la noi: Paștele sau Sărbătoarea Învierii Domnului. În timp, aceste sărbători și-au păstrat farmecul și semnificația, fiind un moment de reuniune în familie, de liniște sufletească și lumină, alături de Crăciun. Sunt foarte multe obiceiuri de Paști, păstrate din străbuni, în întreaga lume. Unele au dispărut, însă cele mai puternice datini și superstiții s-au păstrat atât la noi în țară, cât și în alte popoare care sărbătoresc această zi sfântă. Să cunoaștem și noi câteva!

Obiceiuri la masa de Paști la mai multe popoare

După lunga perioadă de post, Paștile sunt așteptate cu multă încântare, pentru a fi degustate cele mai savuroase preparate specifice. Carnea de miel, peștele și ouăle sunt peste tot în centrul atenției.

Italienii așteaptă cu sufletul la gură să se înfrupte din Agnellino, miel bine prăjit, care se servește cu anghinare și piper.

Pasca se face doar pe la noi, dar în alte țări catolice, în locul ei, în centrul atenției se află pâinea sub formă de cunună sau de iepuraș, decorată cu ouă colorate în centru.

Ceea ce seamănă cu pasca în Olanda se numește Paasbrood, fiind o pâine dulce cu stafide.

Germanii cred că dacă mănâncă verdețuri multe în Joia Mare vor avea noroc.

Masa de Paște rusească include neapărat blini, niște prăjiturele specifice, dar și tradiționala pască. Aceasta se găsește și în alte țări chirilice, decorată cu simbolurile XV, însemnând Christos Valkrese, adică Hristos a înviat!

Superstiții românești de Paști

Aceste superstiții de Paști se mai păstrează încă și la noi:

Toți cei ce se află departe de casă în ziua de Paști trebuie să mănânce, în loc de anafură, muguri de salcie sau de măr.

În dimineața primei zile de Paști, copiii se spală pe față cu apă dintr-un vas în care se pun un ou roșu și un ban, spre a fi sănătoși și rumeni tot anul, ca oul de Paște, și curați și bogați.

Când vin de la biserică, la sate, fetele și băieții trebuie să se uite în fântână, ca să fie frumoși și doriți ca apa.

La masă, se mănâncă întâi pește și / sau pui, pentru a fi vioi și ușor tot restul anului.

După Joia Mare, nu se mai mănâncă urzici, pentru că încep să înflorească – fenomen cunoscut ca „nunat urzicilor” în popor.

Dacă plouă în Vinerea Seacă/Vinerea Mare/Vinerea Patimilor, anul va fi bogat, dacă nu – va fi unul neroditor.

Cojile de la ouăle sfințite la biserică de Paște se păstrează, pentru că se afumă cu ele bolnavii de urechi, persoanele deochiate, anxioșii și multe alte persoane cu probleme.

 

 

Un comentariu la „Masa de Paști la Alte Popoare și Superstiții Românești de Paști

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *